România în NATO

Angajamentul privind cheltuielile pentru apărare

Criza economică globală a afectat constant, începând cu 2008, alocațiile bugetare pentru apărare, agravând tendința descrescătoare înregistrată în majoritatea statelor NATO, în pofida apelurilor oficialilor NATO privind impactul dramatic asupra capabilităţilor aliate de apărare. În 2010, un număr de 16 aliaţi aveau deja bugete de apărare reduse comparativ cu 2008, în 2011 numărul acestora a crescut la 18, iar în 2014 un număr de 21 de state membre s-au aflat în această situaţie. După această perioadă de reduceri bugetare, începând cu anul 2015 tendința s-a inversat, astfel că în 2016 un număr de 22 aliaţi au înregistrat creşteri în sectorul apărării. Cu toate acestea, în 2016 doar un număr de cinci aliați au îndeplinit angajamentul de alocare a cel puţin 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, dar s-a înregistrat un progres în sensul descreșterii numărului celor care au alocat sub 1%. În 2017 a continuat trendul ascendent al alocărilor bugetare, deși doar patru aliați au depășit pragul recomandat prin Defence Investment Pledge, în timp ce în 2018, conform planurilor naționale și angajamentelor, un număr de opt state ar urma să atingă acest prag. Privind achizițiile de echipamente majore şi activitățile de cercetare-dezvoltare, atât în 2016, cât și în 2017, nouă state au alocat, conform angajamentului, peste 20% din bugetul apărării, în timp ce pentru 2018 numărul acestora se ridică la 15.

În vederea asigurării capacităţii Alianţei de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, la nivelul NATO, cu ocazia Summit-ului din Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment (DIP), care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, ceilalţi vor stopa declinul bugetelor de apărare şi vor creşte gradual cheltuielile pentru apărare). În plus, angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a forțelor în teatrele de operații.

Angajamentul are o semnificaţie deosebită pentru demonstrarea credibilităţii, unităţii şi solidarităţii aliate, în actualul context geostrategic, fiind reafirmat de către statele membre la Summit-ul din Varşovia din 2016, precum și la Summit-urile de la Bruxelles din mai 2017 și iulie 2018. În acest sens, șefii de stat și de guvern au adoptat raportul Consiliului Nord-Atlantic cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților (burden sharing) prin care aliații au agreat elaborarea/actualizarea planurilor naționale care să indice intenția de implementare a angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare conform DIP și să raporteze, anual, cu privire la următoarele trei elemente specifice: cheltuieli pentru apărare; implementarea țintelor de capabilități; contribuția la misiuni, operații și alte angajamente relevante.

În scopul garantării unui consens politic naţional privind finanţarea sectorului de apărare, la 13 ianuarie 2015 partidele parlamentare din România au semnat un acord privind alocarea, începând cu anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale şi menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani. Acordul este important, atât prin prisma asigurării predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică de luptă modernă, precum şi pentru dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state, cât şi pentru planificarea pe termen mediu şi lung a apărării. Acordul reprezintă o garanţie a faptului că România îşi va respecta angajamentele asumate la nivel aliat, indiferent de partidul politic aflat la guvernare.

În baza acordului politic, Ministerul Apărării Naţionale a elaborat Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, andosat de Consiliul Suprem de Apărare al Țării în iunie 2015. A treia formă revizuită a Programului a fost aprobată de către CSAT în 2017. Resursele planificate vizează derularea programelor de înzestrare prioritare pentru perioada de referinţă, care contribuie nemijlocit la creşterea capacităţii operaţionale a Armatei României.  

În acest context, tendința ascendentă a alocărilor bugetare a fost menținută încă din 2016, astfel încât execuția bugetară pentru 2016 a reprezentat 1,41% din PIB, iar fondurile alocate pentru achizițiile de echipamente majore și activitățile de cercetare- dezvoltare au reprezentat 20,43% din bugetul total (peste 20% din angajament).

În 2017, România a respectat angajamentul de creștere a cheltuielilor pentru apărare și a alocat bugetului apărării, în conformitate cu prevederile Legii nr. 6/2017, Legea bugetului de stat pe anul 2017, un procent de 2% din PIB. Conform execuției bugetare pe anul 2017 și având ca bază ultimele prognoze ale Comisiei Europene privind evoluția PIB (DG-ECFIN),  cheltuielile pentru apărare au reprezentat 1,72% din PIB, iar fondurile alocate pentru achiziţii de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare au reprezentat 33,20% din bugetul total al apărării (peste valoarea de 20% din angajament).

În conformitate cu prevederile Legii nr. 2/2018, Legea bugetului de stat pe anul 2018, pentru bugetul apărării în anul 2018 a fost alocat, conform angajamentului asumat, un procent de 2% din PIB. Proiecția bugetară pe anul 2019 și estimările pentru anii următori sunt bazate, de asemenea, pe angajamentul de alocare a 2% din PIB pentru apărare. În 2018, cheltuielile destinate achiziţiilor de echipamente majore şi activităţilor de cercetare-dezvoltare reprezintă aproximativ 35% din bugetul total al apărării.

Ianuarie 2019

In prim plan

Numirea domnului Mircea Geoană ca Secretar General adjunct al NATO

17.07.2019

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea domnului Mircea Geoană ca Secretar General adjunct al NATO. Decizia…

NATO Secretary General appoints Mircea Geoana as next Deputy Secretary General

17.07.2019

NATO Secretary General Jens Stoltenberg has decided to appoint Mircea Geoana from Romania as the next Deputy Secretary…

Cea de-a doua zi a Reuniunii miniştrilor apărării din statele membre NATO de la Bruxelles

27.06.2019

Miniştrii apărării din ţările aliate au avut joi, 27 iunie, în cea de-a doua zi a reuniunii, un schimb de opinii pe…