România în NATO

Angajamentul privind creșterea cheltuielilor pentru apărare

Criza economică globală a afectat constant, începând cu 2008, alocațiile bugetare pentru apărare, agravând tendința descrescătoare înregistrată în majoritatea statelor NATO, în pofida apelurilor oficialilor NATO privind impactul dramatic asupra capabilităţilor aliate de apărare. În 2010, un număr de 16 aliaţi aveau deja bugete de apărare reduse comparativ cu 2008, în 2011 numărul acestora a crescut la 18, iar în 2014 un număr de 21 de state membre s-au aflat în această situaţie. După această perioadă de reduceri bugetare, începând cu anul 2015 tendința s-a inversat, astfel că în 2016 un număr de 22 aliaţi au înregistrat creşteri în sectorul apărării. Cu toate acestea, în 2016 doar un număr de cinci aliați au îndeplinit angajamentul de alocare a cel puţin 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, dar s-a înregistrat un progres în sensul descreșterii numărului celor care au alocat sub 1%. În 2017 a continuat trendul ascendent al alocărilor bugetare, deși doar patru aliați au depășit pragul recomandat prin Defence Investment Pledge. În 2018, șase state au atins acest prag, în timp ce în 2019, conform planurilor naționale și angajamentelor, un număr de nouă aliați ar urma să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

Privind achizițiile de echipamente majore și activitățile de cercetare-dezvoltare, situația se prezintă astfel: în 2016, nouă state au alocat, conform angajamentului, peste 20% din bugetul apărării; în 2017 au depășit acest prag 11 aliați; în 2018 numărul acestora se ridică la 14; în 2019, conform estimărilor, ar urma să respecte acest angajament un număr de 16 aliați. 

În vederea asigurării capacităţii Alianţei de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, la nivelul NATO, cu ocazia Summit-ului din Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment (DIP), care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, ceilalţi vor stopa declinul bugetelor de apărare şi vor creşte gradual cheltuielile pentru apărare). În plus, angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a forțelor în teatrele de operații.

Angajamentul are o semnificaţie deosebită pentru demonstrarea credibilităţii, unităţii şi solidarităţii aliate, în actualul context geostrategic, fiind reafirmat de către statele membre la Summit-ul din Varşovia din 2016, precum și la Summit-urile de la Bruxelles din mai 2017 și iulie 2018. În acest sens, șefii de stat și de guvern au adoptat raportul Consiliului Nord-Atlantic cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților (burden sharing) prin care aliații au agreat elaborarea/actualizarea planurilor naționale care să indice intenția de implementare a angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare conform DIP și să raporteze, anual, cu privire la următoarele trei elemente specifice: cheltuieli pentru apărare; implementarea țintelor de capabilități; contribuția la misiuni, operații și alte angajamente relevante.

În scopul garantării unui consens politic naţional privind finanţarea sectorului de apărare, la 13 ianuarie 2015 partidele parlamentare din România au semnat un acord privind alocarea, începând cu anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale şi menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani. Acordul este important, atât prin prisma asigurării predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică de luptă modernă, precum şi pentru dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state, cât şi pentru planificarea pe termen mediu şi lung a apărării. Acordul reprezintă o garanţie a faptului că România îşi va respecta angajamentele asumate la nivel aliat, indiferent de partidul politic aflat la guvernare.

În baza acordului politic, Ministerul Apărării Naţionale a elaborat Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, andosat de Consiliul Suprem de Apărare al Țării în iunie 2015. Resursele planificate vizează derularea programelor de înzestrare prioritare pentru perioada de referinţă, care contribuie nemijlocit la creşterea capacităţii operaţionale a Armatei României.  

În acest context, tendința ascendentă a alocărilor bugetare a fost menținută încă din 2016, astfel încât execuția bugetară pentru 2016 a reprezentat 1,4% din PIB, iar fondurile alocate pentru achizițiile de echipamente majore și activitățile de cercetare- dezvoltare au reprezentat 20,43% din bugetul total (peste valoarea de 20% din buget prevăzută de angajament).

În 2017, România a respectat angajamentul de creștere a cheltuielilor pentru apărare și a alocat bugetului apărării, în conformitate cu prevederile Legii nr. 6/2017, Legea bugetului de stat pe anul 2017, un procent de 2% din PIB. Conform execuției bugetare pe anul 2017, cheltuielile pentru apărare au reprezentat 1,72% din PIB, iar fondurile alocate pentru achiziții de echipamente majore și activități de cercetare-dezvoltare au reprezentat 33,35% din bugetul total al apărării (peste valoarea de 20% din buget prevăzută de angajament).

În conformitate cu prevederile Legii nr. 2/2018, Legea bugetului de stat pe anul 2018, pentru bugetul apărării în anul 2018 a fost alocat, conform angajamentului asumat, un procent de 2% din PIB. Execuția bugetară pentru 2018 a reprezentat 1,82% din PIB, iar fondurile alocate pentru achizițiile de echipamente majore și activitățile de cercetare- dezvoltare au reprezentat 33,48% din bugetul total al apărării (peste valoarea de 20% din buget prevăzută de angajament).

Angajamentul financiar a fost respectat și în anul 2019, potrivit Legii nr. 50/2019, Legea bugetului de stat pe anul 2019, fiind alocat pentru apărare un procent de 2% din PIB. Astfel, după aprobarea celei de a doua rectificări bugetare din acest an (în data de 28.11.2019) și modificările anterioare ale bugetului MApN, cheltuielile pentru apărare reprezintă un procent de circa 2,03% din PIB (raportat la valoarea acestui indicator la momentul aprobării legii bugetului de stat), în timp ce cheltuielile destinate achizițiilor de echipamente majore și activităților de cercetare-dezvoltare reprezintă 26,25% din bugetul total al apărării.

Proiectul de buget pe anul 2020, inclusiv estimările pentru anii următori, va fi întocmit, de asemenea, pe angajamentul de alocare a 2% din PIB pentru apărare.

decembrie 2019

In prim plan

Declarații de presă susținute de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, înaintea participării la Reuniunea Liderilor

04.12.2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 4 decembrie a.c., la Watford (Regatul Unit al…

Declarații de presă susținute de Președintele României la finalul Reuniunii Liderilor de la Londra

04.12.2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 4 decembrie a.c., la Watford (Regatul Unit al Marii…

London Declaration

04.12.2019

Issued by NATO Leaders at their meeting in London 3-4 December 2019 Today, we gather in London, NATO’s first…