România în NATO

Apărarea colectivă

În 2014, ca răspuns la schimbările majore produse în mediul de securitate şi deteriorarea situaţiei din vecinătatea imediată a Alianţei, NATO a început un amplu proces de adaptare a posturii sale defensive. Astfel, la Summit-ul din Ţara Galilor, a fost aprobat Planul de acţiune pentru creşterea nivelului de operativitate (RAP), care trasează liniile directoare de adaptare strategică a Alianţei, fiind în acelaşi timp destinat asigurării aliaţilor cu privire la capacitatea NATO de a-i apăra. Acesta combină o serie de măsuri de asigurare şi de adaptare, creând un echilibru între prezenţa militară crescută în estul Alianţei şi capacitatea de a trimite forţe de întărire în caz de criză sau conflict în orice parte a teritoriului aliat.

Urmare acestor decizii, a fost demarat un amplu proces de implementare care a dominat agenda post-summit şi în urma căruia s-a reuşit: triplarea Forţei de Răspuns a NATO (NRF) până la dimensiunea unei divizii şi întărirea gradului de operativitate şi răspuns a acesteia; operaţionalizarea Forţei de Reacţie cu Nivel de Reacţie Ridicat (VJTF), care poate fi dislocată în câteva zile pe întreg teritoriul Alianţei; operaţionalizarea unor noi structuri de comandă şi control pe teritoriul Aliaţilor estici cu rol în facilitarea instruirii şi a primirii de forţe de întărire, dacă situaţia o va impune. Implementarea măsurilor cuprinse în RAP continuă, pe baza contribuţiilor naţionale voluntare ale tuturor celor 28 de aliaţi, fiind translatat printr-un program viguros de activităţi militare derulat în principal pe dimensiunea strategică de est. 

Adaptarea NATO a continuat, la Summit-ul de la Varşovia din 2016 fiind aprobată consolidarea posturii de descurajare şi apărare colectivă, care va oferi o mai bună protecţie a cetăţenilor şi teritoriilor aliate. Aceasta s-a realizat în principal prin adoptarea de măsuri vizând în special întărirea flancului estic, respectiv:

- asigurarea unei prezenţe înaintate a NATO pe flancul estic, adaptată specificului regional, respectiv, consolidată în partea de nord-est a flancului estic aliat (enhanced Forward Presence - eFP) şi adaptată (tailored Forward Presence - tFP) în regiunea de sud-est/a Mării Negre;

- continuarea dezvoltării capabilităţilor NATO şi a întăririi capacităţii sale de a face faţă ameninţărilor indiferent de natura şi provenienţa acestora, concretizate prin: menţinerea tendinţei de creştere a resurselor alocate apărării; declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO; îmbunătăţirea capacităţii de anticipare şi evaluare strategică şi consolidare a posturii maritime aliate; angajamentul pentru apărarea cibernetică şi întărirea rezilienţei şi a pregătirii civile la nivelul statelor aliate; reconfirmarea rolului descurajării nucleare ca element esenţial al posturii de descurajare aliate.

S-a urmărit, de asemenea, şi consolidarea flancului sudic, prin adoptarea unui cadru de adaptare a NATO la provocările şi ameninţările venite din această direcţie strategică.

România a fost şi rămâne contribuitor şi beneficiar al măsurilor de securitate apărare şi adoptate începând cu 2014, care au vizat deopotrivă consolidarea securităţii Alianţei şi implicit a celei naţionale. Demersurile proactive pe palier militar, politico-militar şi diplomatic s-au concretizat prin consolidarea prezenţei aliate pe teritoriul României şi în zona Mării Negre. Astfel, au fost create pe teritoriul naţional două comandamente multinaţionale, ca parte a Structurii de Forţe ale NATO - Comandamentul Multinaţional de Divizie pentru sud-est (MND SE) şi Unitatea de Integrare a Forţelor Aliate (NFIU), ambele fiind situate în Bucureşti, care au rolul de a sprijini derularea unor eventuale misiuni în zona sudică a flancului estic aliat. A fost, de asemenea, stabilită o prezenţă aliată înaintată adaptată (tailored Forward Presence - tFP), structurată pe baza unui set de propuneri ale ţării noastre acoperind domeniile terestru, maritim şi aerian. Ca parte a acestei prezenţe se află în curs de operaţionalizare Brigada Multinaţională de la Craiova şi Iniţiativa de Instruire combinată (Combined Joint Enhanced Training - CJET), care creează cadrul prin care statele aliate vor putea afilia sau trimite forţe în România pentru a se antrena în scopul creşterii inter-operabilităţii şi capacităţii de apărare.

Alte decizii au vizat creşterea prezenţei aeriene şi maritime aliate în regiune şi crearea unei funcţii de coordonare a activităţilor maritime ale NATO în Marea Neagră, care se vor materializa prin activităţi de instruire integrată şi exerciţii la care vor participa Forţele navale permanente ale NATO, alături de nave ale statelor riverane şi alte altor aliaţi interesaţi. NATO va asigura coordonarea acestor activităţi maritime, ceea ce va permite o mai bună supraveghere a situaţiei din regiune, precum şi asigurarea coerenţei dintre activităţile NATO în Marea Neagră şi activităţile maritime ale Alianţei în ansamblu.

În paralel cu eforturile de creştere a securităţii în regiunea Mării Negre,  România contribuie şi la operaţionalizarea prezenţei avansate din nord-estul Alianţei cu o companie dislocată în Polonia, unde operează împreună cu Marea Britanie, în cadrul grupului de luptă coordonat de SUA.

În scopul creşterii interoperabilităţii şi nivelului de operativitate şi reacţie al forţelor naţionale şi aliate, România şi-a triplat numărul de exerciţii, în iulie 2017 urmând să găzduiască, împreună cu Ungaria şi Bulgaria, cel mai mare exerciţiu cu forţe în teren din acest an, la care vor participa 25.000 trupe din 20 state aliate şi partenere. Acest exerciţiu, SABER GUARDIAN, la care vor fi dislocate şi un important număr de trupe ale SUA, va contribui la creşterea inter-operabilităţii forţelor aliate şi a capacităţii acestora de apărare a securităţii colective şi naţionale.    

Toate aceste măsuri au un caracter defensiv, sunt în concordanţă cu angajamentele internaţionale ale României şi cu nevoile de întărire a apărării naţionale şi a Alianţei, confirmând importanţa regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.

Actualizare: Aprilie 2017

In prim plan

Declarații de presă susținute de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, înaintea participării la Reuniunea Liderilor

04.12.2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 4 decembrie a.c., la Watford (Regatul Unit al…

Declarații de presă susținute de Președintele României la finalul Reuniunii Liderilor de la Londra

04.12.2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 4 decembrie a.c., la Watford (Regatul Unit al Marii…

London Declaration

04.12.2019

Issued by NATO Leaders at their meeting in London 3-4 December 2019 Today, we gather in London, NATO’s first…