România în NATO

Controlul armamentelor convenționale, dezarmare și neproliferare

Politica aliată din acest domeniu se întemeiază pe angajamentul statelor membre de respectare, implementare și întărire a acordurilor și regimurilor de control al armamentelor, dezarmare și neproliferare, angajament stipulat în majoritatea documentelor strategice ale Alianței.
La Summit-ul de la București (aprilie 2008), șefii de stat și de guvern aliați au reafirmat rolul controlului armamentelor, dezarmării și neproliferării pentru asigurarea păcii, securității și stabilității internaționale. Au luat notă, de asemenea, de raportul privind creșterea profilului NATO în domeniu și au însărcinat Consiliul Nord-Atlantic să evalueze aceste subiecte în mod periodic.
Drept rezultat, raportul pe această temă, prezentat la Summit-ul de la Strasbourg-Kehl (2009), a reflectat o gamă largă de activități și eforturi pentru prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă, precum și pentru distrugerea surplusului de arme de calibru mic și mijlociu, ca și a surplusului de muniție. Raportul a stabilit ca obiectiv al Alianței creșterea nivelului de informare a opiniei publice cu privire la contribuția NATO în aceste domenii.
Declarația Summit-ului NATO de la Lisabona și Conceptul Strategic al Alianței adoptat cu aceeași ocazie (2010) au inclus în mod explicit, pentru prima dată, intenția Alianței de a sprijini crearea condițiilor pentru o lume liberă de arme nucleare, conform obiectivelor Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), pentru a asigura promovarea stabilității internaționale și a unei securități egale pentru toți.
Adoptat la Summit-ul NATO de la Chicago (2012), raportul privind Revizuirea Posturii de Apărare și Descurajare a reiterat rolul controlului armamentelor, dezarmării și neproliferării în îndeplinirea obiectivelor de securitate ale Alianței.
Declarația Summit-ului NATO din Țara Galilor (2014) evidențiază rolul controlului armamentelor, dezarmării și neproliferării pentru realizarea obiectivelor de securitate ale Alianței. Eforturile întreprinse pe această linie pot avea un impact direct asupra mediului de securitate al NATO. De aici decurge necesitatea respectării tratatelor în materie, inclusiv a Tratatului privind Forțele Nucleare cu Rază Medie de Acțiune (INF) - element crucial al securității euro-atlantice.
Importanța controlului armamentelor, dezarmării și neproliferării a fost reafirmată și cu ocazia Summit-urilor NATO de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018). Comunicatele ultimelor două Summit-uri reiterează angajamentul aliat față de întărirea și modernizarea regimului de control al armamentelor convenționale ȋn Europa, pe baza principiilor şi angajamentelor asumate, inclusiv cele privind reciprocitatea, transparența și acordul statului-gazdă pentru staționarea pe teritoriul său a forțelor și armamentelor aparținând altui stat. Referitor la Tratatul INF, prin Declarația Summit-ului de la Bruxelles din 2018, Alianța a evocat identificarea unui sistem rus (9M729) care generează preocupări importante. Ulterior, în decembrie 2018, miniștrii de externe aliați au emis o Declarație referitoare, între altele, la dezvoltarea și dislocarea sistemului rus 9M729, respectiv încălcarea Tratatului INF. Miniștrii aliați au făcut, totodată, apel la o revenire urgentă a Rusiei, pe deplin și în mod verificabil, în parametrii tratatului, responsabilitatea pentru menținerea sa în vigoare revenindu-i.


Poziția României
România acordă o atenție deosebită acestor teme și se implică în discuțiile desfășurate în cadrul NATO pe palierele respective, inclusiv în sfera controlului armamentelor convenționale, în mod particular în formatul Grupului de Lucru la Nivel Înalt pentru Controlul Armamentelor Convenționale - High Level Task Force (HLTF). România pledează, totodată, pentru respectarea tratatelor din domeniul controlului armamentelor convenționale, precum Tratatul CFE (Conventional Armed Forces in Europe Treaty), modernizarea Documentului de la Viena, respectiv menținerea și întărirea Tratatului Cer Deschis (Open Skies Treaty).

Pentru informații suplimentare pe acest subiect, vă invităm să accesați și paginile de Internet următoare:
https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_48895.htm
http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm

http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm

http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm

https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_161122.htm

 

Actualizat: ianuarie 2019

In prim plan

Numirea domnului Mircea Geoană ca Secretar General adjunct al NATO

17.07.2019

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea domnului Mircea Geoană ca Secretar General adjunct al NATO. Decizia…

NATO Secretary General appoints Mircea Geoana as next Deputy Secretary General

17.07.2019

NATO Secretary General Jens Stoltenberg has decided to appoint Mircea Geoana from Romania as the next Deputy Secretary…

Cea de-a doua zi a Reuniunii miniştrilor apărării din statele membre NATO de la Bruxelles

27.06.2019

Miniştrii apărării din ţările aliate au avut joi, 27 iunie, în cea de-a doua zi a reuniunii, un schimb de opinii pe…