România în NATO

Neproliferare, dezarmare şi controlul armamentelor convenţionale

Neproliferare, dezarmare şi controlul armamentelor

Controlul armamentelor, dezarmarea şi neproliferarea reprezintă instrumente importante prin care NATO asigură securitatea şi apărarea regiunii euro-atlantice. Politica aliată în domeniu se întemeiază pe angajamentul statelor membre de respectare, implementare şi întărire a acordurilor şi regimurilor de control al armamentelor, dezarmare  şi neproliferare, angajament stipulat în majoritatea documentelor strategice ale Alianţei.

La summit-ul de la Bucureşti (aprilie 2008), Şefii de Stat şi de Guvern au reafirmat rolul  controlul armamentelor, dezarmării, neproliferării pentru asigurarea păcii, securităţii şi stabilităţii internaţionale, notând un raport privind creşterea profilului NATO în domeniu. De asemenea, au însărcinat Consiliul Nord-Atlantic în sesiune permanentă să evalueze aceste subiecte în mod constant.

Drept rezultat, raportul prezentat la Summit-ul de la Strasbourg-Kehl (2009) a reliefat o gamă largă de activităţi, inclusiv eforturi continue pentru prevenirea proliferării armelor de distrugere masivă, precum şi distrugerea exceselor de arme de calibru mic şi mijlociu şi a surplusului de muniţie. Reafirmând că Aliaţii vor continua să urmărească o creştere a securităţii şi stabilităţii la nivelul cel mai scăzut de forţe compatibil cu capacitatea Alianţei de a oferi apărare comună şi de a-şi îndeplini întreaga gamă de misiuni, raportul a declarat ca obiectiv creşterea nivelului de informare a opiniei publice cu privire la contribuţia NATO în aceste domenii.

Noul Concept Strategic şi Declaraţia de la Lisabona (2010) au inclus, pentru prima data intenţia Alianţei de a crea condiţiile pentru o lume libera de arme nucleare în acord cu obiectivele Tratatului de Neproliferare Nucleară, de o manieră care sa promoveze stabilitatea internaţională, pe baza principiului asigurării unei securităţi nediminuate pentru toţi .

Adoptat la summit-ul NATO de la Chicago (2012), raportul privind Revizuirea Posturii de Apărare şi Descurajare a reiterat rolul controlului armamentelor, dezarmarii şi neproliferarii în îndeplinirea obiectivelor de securitate ale Alianţei.

România acordă, la rândul ei, o atenţie deosebită acestor teme şi joacă un rol activ în discuţiile desfăşurate în NATO, în Consiliul NATO-Rusia şi cu statele partenere în cadrul EAPC.

Pentru mai multe detalii accesaţi: http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_48895.htm

 

Controlul armamentelor convenţionale

După cum se menţionează în noul Concept Strategic al NATO, adoptat la summit-ul de la Lisabona (19-20 noiembrie 2010), Alianţa rămâne ataşată controlului armamentelor convenţionale, menit să asigure previzibilitate şi transparenţă în domeniul securităţii, fiind, totodată, un mijloc de a menţine armamentele la un nivel minim necesar pentru  a asigurarea stabilităţii. NATO acordă, în continuare, o importanţă deosebită Tratatului privind Forţele convenţionale în Europa (CFE), care reprezintă o piatră de temelie a securităţii europene, impunând pentru prima dată în istoria Europei limite legale verificabile pentru forţele armate ale celor 30 de state semnatare care se întind de la Oceanul Atlantic la Urali. La Summit-ul de la Strasbourg-Kehl din 4 aprilie 2009, Alianţa a subliniat importanţa păstrării viabilităţii Tratatului CFE. În particular, şefii de state şi guverne au subliniat că „situaţia actuală, în care Aliaţii parte la Tratatul CFE aplică prevederile sale, în timp ce Rusia nu le aplică, nu poate continua la nesfârşit”. În acest context, a fost reamintit faptul că Alianţa a oferit un ansamblu constructiv de acţiuni paralele menit a depăşi impasul în problema CFE. Aceste acţiuni au vizat, pe de o parte, paşi care urmau să fie întreprinşi de Aliaţi în vederea ratificării Tratatului CFE adaptat, iar pe de altă parte, realiazarea unor angajamente restante ale Rusiei cu privire la Republica Moldova şi Georgia.

Din păcate nici negocierile de la Viena în format „36” nu au condus la depăşirea impasului în problematica CFE. Astfel, în noiembrie 2011, aliaţii au decis sistarea aplicării Tratatului CFE în raport cu Rusia, urmând, însă, să continue implementarea prevederilor sale în raport cu celelate 29 de state-părţi la Tratat. După cum s-a menţionat în declaraţia finală a summit-ului de la Chicago, deciziile aliaţilor sunt reversibile, dacă Federaţia Rusă va dori să revină la implementarea prevederilor CFE. Totodată, aliaţii sunt dispuşi să acţioneze, în continuare, în vederea unei soluţii pentru a conserva, consolida şi moderniza regimul de control al aramamenului convenţional în Europa în baza unor „principii-cheie şi angajamente”.

De asemenea, NATO acordă o importanţă deosebită şi altor instrumente internaţionalece prevăd măsuri de creştere a încrederii şi transparenţei în domeniul securităţii, precum Documentul de la Viena din 2011 şi Tratatul „Cer Deschis”

România acordă, la rândul ei, o atenţie deosebită acestor teme şi joacă un rol activ în discuţiile desfăşurate în NATO,, mai ales, în cadrul Forţei Operative la Nivel Înalt (HLTF), structură având un rol primordial în domeniul controlului armamentelor convenţionale.

Legături utile:

http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_68580.htm

http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_87593.htm?mode=pressrelease

http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_81943.htm?mode=pressrelease

http://www.nato.int/cps/en/natolive/news_52837.htm - Declaraţia Summit-ului de la Strasbourg/Kehl

http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_8443.htm - Declaraţia Summit-ului de la Bucureşti

http://www.nato.int/docu/basictxt/b060329e.htm - Contribuţia CFE la securitatea euro-atlantică

http://www.nato.int/docu/speech/2006/s060602a.htm - Declaraţia la încheierea Conferinţei de evaluare a CFE din 2006 prezentată în numele Belgiei, Bulgariei, Canadei, Republicii Cehe, Danemarcei, Franţei, Germaniei, Greciei, Ungariei, Islandei, Italiei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Spaniei, Turciei, Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii

http://www.osce.org/documents/doclib/1990/11/13752_en.pdf - Tratatul CFE

http://www.osce.org/documents/doclib/1999/11/13760_en.pdf - Acordul de adaptare a Tratatului CFE

http://www.osce.org/documents/doclib/1992/03/13764_en.pdf - Tratatul Cer Deschis

http://www.osce.org/documents/fsc/1999/11/4265_en.pdf - Viena, 1999

 

Ultima actualizare: mai 2013

Întrevederea secretarului de stat George Ciamba cu asistenți ai secretarului general al NATO

22.02.2017

Alături de întâlnirea cu secretarul general adjunct, programul vizitei la sediul NATO a secretarului de stat pentru…

Întrevederea secretarului de stat George Ciamba cu adjunctul secretarului general al NATO Rose Gottemoeller

22.02.2017

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euro-atlantic, George Ciamba, a întreprins, în…

Vizita la NATO a secretarului de stat George Ciamba

21.02.2017

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euro-atlantic, George Ciamba, se va deplasa, în…