România în NATO

Neproliferare, dezarmare şi controlul armamentelor convenţionale

Politica aliată din acest domeniu se întemeiază pe angajamentul statelor membre de respectare, implementare şi întărire a acordurilor şi regimurilor de control al armamentelor, dezarmare şi neproliferare, angajament stipulat în majoritatea documentelor strategice ale Alianţei.

La Summit-ul de la Bucureşti (aprilie 2008), şefii de stat şi de guvern au reafirmat rolul controlului armamentelor, dezarmării și neproliferării pentru asigurarea păcii, securităţii şi stabilităţii internaţionale. Au luat notă, de asemenea, de raportul privind creşterea profilului NATO în domeniu şi au însărcinat Consiliul Nord-Atlantic să evalueze aceste subiecte în mod periodic.

Drept rezultat, raportul prezentat la Summit-ul de la Strasbourg-Kehl (2009) a reflectat o gamă largă de activităţi şi eforturi pentru prevenirea proliferării armelor de distrugere masivă, precum şi distrugerea surplusului de arme de calibru mic şi mijlociu şi a surplusului de muniţie. Raportul a stabilit ca obiectiv al Alianţei creşterea nivelului de informare a opiniei publice cu privire la contribuţia NATO în aceste domenii.

Noul Concept Strategic şi Declaraţia de la Lisabona (2010) au inclus în mod explicit, pentru prima dată, intenţia Alianţei de a crea condiţiile pentru o lume liberă de arme nucleare, conform obiectivelor Tratatului de Neproliferare Nucleară, pentru a asigura promovarea stabilităţii internaţionale şi a unei securităţi egale pentru toţi.

Adoptat la Summit-ul NATO de la Chicago (2012), raportul privind Revizuirea Posturii de Apărare şi Descurajare a reiterat rolul controlului armamentelor, dezarmării şi neproliferării în îndeplinirea obiectivelor de securitate ale Alianţei.

Declaraţia Summit-ului NATO din Ţara Galilor evidențiază rolul controlului armamentelor, dezarmării şi neproliferării pentru realizarea obiectivelor de securitate ale Alianţei. Atât succesul cât şi eşecul eforturilor ȋntreprinse pe această linie pot avea un impact direct asupra mediului de securitate al NATO. De aici necesitatea respectării tratatelor ȋn materie, inclusiv a Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), element crucial al securității euro-atlantice.

Poziția aliată a fost reafirmată și cu ocazia Summit-ului NATO de la Varșovia, comunicatul final reiterând angajamentul aliat față de controlul armamentului convențional, element-cheie al securității euro-atlantice. Totodată, aliaţii au reafirmat determinarea de a ȋntări şi moderniza regimul de control al armamentelor convenţionale ȋn Europa, pe baza principiilor şi angajamentelor asumate, inclusiv pe baza reciprocităţii, transparenței şi a principiului acordului statului gazdă pentru staţionarea pe teritoriul său a forțelor şi armamentelor aparţinând altui stat.

România acordă o atenţie deosebită acestor teme şi joacă un rol activ în discuţiile desfăşurate în NATO pe toate aceste paliere, inclusiv ȋn materia controlului armamentelor convenţionale, ȋn mod particular ȋn formatul High Level Task Force (HLTF).

Martie 2017

Legături utile:

http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm

http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm

http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_48895.htm

 

 

Celebrarea Zilei NATO în România

02.04.2017

Ministerul Afacerilor Externe salută marcarea, la 2 aprilie 2017, a Zilei Alianţei Nord-Atlantice (NATO) în…

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a participat la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO

31.03.2017

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a participat, la 31 martie 2017, la lucrările reuniunii ministeriale a…

Participarea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO

30.03.2017

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, va participa mâine, 31 martie 2017, la Bruxelles, la reuniunea…