România în NATO

Parteneriatul Strategic NATO-UE

România a susţinut constant dezvoltarea unui parteneriat puternic între NATO şi Uniunea Europeană în vederea multiplicării efectelor politicilor şi acţiunilor acestora. Pentru cooperarea NATO şi UE sunt importante şi o serie de principii definitorii precum complementaritatea, evitarea duplicărilor, transparenţa, autonomia decizională. Pentru o cooperare cât mai solidă este, totodată, importantă implicarea deplină a aliaților non-UE. Cooperarea aprofundată și multidimensională dintre cele două organizații este esențială într-un mediu complex de securitate în permanentă evoluție, astfel încât să le permită acestora să răspundă provocărilor secolului XXI, precum și la aşteptările cetăţenilor legate îndeosebi de securitate și prosperitate. De altfel, ambele organizaţii sunt interesate de asigurarea stabilităţii şi securităţii în plan internaţional, contribuind activ prin instrumentele de care dispun. Din perspectivă națională, cooperarea dintre acestea este crucială şi naturală (privind şi din perspectiva apartenenţei duble extinse la nivelul celor două organizaţii – 22 de state membre NATO sunt şi membre UE). Interacţiunea şi cooperarea dintre cei doi parteneri trebuie, totodată, să fie cât mai strâns corelată cu evoluţiile în plan internaţional, adaptabilitatea şi răspunsul rapid la situaţii de criză fiind esenţiale pentru managementul acestora, dar şi pentru menţinerea credibilităţii.
În ultimii ani, îndeosebi începând cu 2016, cooperarea NATO – UE a fost impulsionată. În februarie 2016 a fost semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability (NCIRC)), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union (CERT-EU)), iar în martie 2016 au fost parafate aranjamentele la nivel operaţional şi tactic între NATO (Comandamentul maritim/MARCOM) şi FRONTEX. Acestea din urmă sunt utile în mod deosebit în contextul activităţii NATO din Marea Egee.
Tendința ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016), prilej cu care liderii aliați au subliniat că UE rămâne un partener unic și esențial al Alianței. Tot la Varșovia, în iulie 2016, a fost emisă și o Declarație comună a conducerii celor două organizații (semnată de Secretarul General al NATO, Președintele Consiliului European și Președintele Comisiei) menită să impulsioneze parteneriatul strategic, prin concentrarea obţinerii de rezultate în 7 domenii prioritare: combaterea ameninţărilor hibride inclusiv întărirea rezilienţei statelor membre, cooperarea în plan operaţional inclusiv în domeniul maritim şi în privinţa fenomenului migraţiei, securitatea şi apărarea cibernetică, capacităţile din domeniul apărării, industria de apărare şi cercetarea în acest sector, exerciţii, respectiv construirea capacităţilor în state terţe în special din vecinătatea Estică şi Sudică. Desigur, dialogul politic dintre cele două organizații rămâne esențial pentru implementarea Declarației și continua dezvoltare a parteneriatului strategic NATO-UE.
În decembrie 2016, cele două organizații au avansat pe calea implementării Declarației comune agreând 42 de măsuri circumscrise celor 7 domenii prioritare identificate anterior în documentul de la Varșovia. Între măsurile comune se numără cele privind creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre operația Sea Guardian (NATO) și operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat (PACE); eforturi de sprijinire a capacităților din state partenere în sfera securității și apărării.
În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele pot circula rapid în Europa în caz de necesitate; combaterea terorismului (CT); promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională (Women, Peace and Security/WPS). Secretarul General al NATO și Înaltul Reprezentant al UE raportează constant despre progresele în implementarea celor 74 de măsuri, până în prezent fiind emise 3 astfel de rapoarte.

Acestea pot fi consultate la următoarele link-uri: https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_2017_06/20170619_... https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_2017_11/171129-2n... https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_2018_06/20180608_180608-3rd-Joint-progress-report-EU-NATO-eng.pdf
 

În contextul Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) relațiile NATO – UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil evenimentului, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună (după cea inițială de la Varșovia din 2016) prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului, cu evidențierea a 4 domenii în care vor fi intensificate eforturile – mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară (CBRN), respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului Femeile, Pacea și Securitatea (WPS). Declarația încurajează participarea cât mai amplă a tuturor membrilor celor două organizații la diversele inițiative pe care acestea le dezvoltă. De asemenea, reiterează necesitatea dezvoltării de capacități în mod coerent, complementar și cu asigurarea interoperabilității. Textul integral poate fi consultat la adresa următoare (https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156626.htm). Totodată, parteneriatul a fost reflectat în Comunicatul Summit-ului, precum și în Declarația privind securitatea și solidaritatea transatlantică. Cele două texte sunt disponibile la adresele https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm, respectiv https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm

NATO și UE cooperează, de asemenea, și în plan operațional. La 11 februarie 2016, miniștrii aliați ai apărării au decis să trimită nave în Marea Egee pentru a sprijini Grecia și Turcia, precum și Agenţia europeană pentru frontiere şi garda de coastă (Frontex), în vederea asigurării unui răspuns la provocări legate de traficul de persoane și migrația necontrolată. În octombrie 2016, miniștrii aliați ai apărării au decis ca operația NATO Sea Guardian să o sprijine pe cea a UE, Sophia, în Marea Mediterană, din perspectiva creșterii cunoașterii situației în regiune și în plan logistic. NATO și UE sunt implicate operațional și în Balcanii de Vest. Astfel, în Kosovo sunt prezente operația KFOR (NATO), respectiv misiunea EULEX (UE). În Bosnia și Herțegovina, UE este implicată prin operația EUFOR Althea (singura derulată în baza aranjamentelor ‘Berlin Plus’, care permit accesul la expertiza de planificare, precum și la capacități NATO), în timp ce NATO dispune de propriul cartier general (NATO HQ Sarajevo) prin care consiliază autoritățile locale în reforma structurilor de apărare. NATO și UE au cooperat de-a lungul timpului și în Afganistan sau în combaterea pirateriei din largul coastelor Somaliei.  De asemenea, NATO și UE sprijină și alți parteneri precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova, prin spectrul amplu de instrumente de care dispun. Republica Moldova a fost identificată drept stat pilot pentru activități NATO-UE în domeniul construcției de capacități în sfera securității și apărării.
Din perspectiva NATO, totodată, este important ca inițiativele UE din domeniul securității și apărării (Cooperarea Permanentă Structurată/PESCO, Revizuirea anuală în domeniul planificării în sfera apărării/CARD, Fondul European de Apărare/EDF) menite să dezvolte și consolideze capacitățile Uniunii, să fie complementare și coerente cu activitățile Alianței. Acest aspect este cu atât mai important cu cât statele dispun de un singur set de forțe. România sprijină și se implică în inițiativele UE, considerând în egală măsură că acestea pot ajuta la o partajare mai echilibrată a responsabilităților (burden sharing). În primul semestru din 2019, România asigură președintia rotativă a Uniunii Europene, iar în cadrul priorităților sale se numără și consolidarea relațiilor UE – NATO.

Cadrul de cooperare
NATO şi UE au dezvoltat parteneriatul strategic pe baza principiilor politice înscrise în Declarația NATO-UE din 16 decembrie 2002 privind Politica Europeană de Securitate şi Apărare (ESDP): consultări reciproce, respectarea egalităţii, autonomiei decizionale şi intereselor statelor membre, dezvoltarea coerentă, transparentă şi în spiritul susţinerii reciproce a capabilităţilor militare. Aceste principii au devenit operaționale prin adoptarea pachetului „Berlin Plus” din 2003 care a stabilit cadrul de cooperare între cele două organizaţii în probleme de managementul crizelor: în situaţia în care NATO decide să nu se implice într-o anumită operaţiune, Uniunea Europeană poate face acest lucru în condiţiile în care NATO îi pune la dispoziţie propriile resurse şi capabilităţi şi o susţine prin aranjamente privind comanda şi acordarea de asistenţă în planificarea operaţională. În timp UE şi-a dezvoltat şi propria capacitate de a gestiona crize, sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC). În baza PSAC, UE desfăşoară în prezent numeroase misiuni civile şi operaţii militare. În unele cazuri (Marea Mediterană, Marea Egee, Bosnia și Herțegovina, Kosovo), NATO şi UE sunt implicate în acelaşi teatru însă pe paliere diferite.
Noul Concept Strategic, adoptat la summit-ul de la Lisabona (2010), a recunoscut UE ca partener esențial al NATO pentru asigurarea securității euro-atlantice. De asemenea, în Strategia Globală a UE (EU Global Strategy), adoptată în iunie 2016 de Consiliul European, NATO figurează proeminent, fiind recunoscut rolul său de partener privilegiat şi evidenţiată determinarea Uniunii de a continua aprofundarea relaţiilor cu Alianţa. La Summit-ul de la Varșovia din 2016, conducerea celor două organizații a semnat o Declarație comună privind dezvoltarea relațiilor și trecerea la un stadiu superior a parteneriatului. La 10 iulie 2018, prealabil Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018), conducerea celor două organizații a semnat o nouă Declarație comună în vederea continuării progreselor înregistrate în ultimii ani, detaliată mai sus. 

ianuarie 2019

In prim plan

NATO Secretary General appoints Mircea Geoana as next Deputy Secretary General

17.07.2019

NATO Secretary General Jens Stoltenberg has decided to appoint Mircea Geoana from Romania as the next Deputy Secretary…

Numirea domnului Mircea Geoană ca Secretar General adjunct al NATO

17.07.2019

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea domnului Mircea Geoană ca Secretar General adjunct al NATO. Decizia…

Cea de-a doua zi a Reuniunii miniştrilor apărării din statele membre NATO de la Bruxelles

27.06.2019

Miniştrii apărării din ţările aliate au avut joi, 27 iunie, în cea de-a doua zi a reuniunii, un schimb de opinii pe…