România în NATO

Parteneriatul Strategic NATO-UE

România a susţinut constant dezvoltarea unui parteneriat puternic între NATO şi Uniunea Europeană, cu respectarea autonomiei celor două organizaţii şi multiplicarea efectelor politicilor şi acţiunilor acestora. Activităţile derulate de NATO şi UE trebuie să se ghideze după o serie de principii esenţiale cum ar fi complementaritatea, evitarea duplicărilor şi asigurarea transparenţei care să permită celor două organizaţii să răspundă la aşteptările cetăţenilor, dar şi la provocările multiple într-un mediu de securitate complex. De altfel, ambele organizaţii sunt interesate de asigurarea stabilităţii şi securităţii în plan internaţional astfel încât cooperarea dintre acestea este, din perspectivă naţională, crucială şi naturală (privind şi din perspectiva apartenenţei duble extinse la nivelul celor două organizaţii – 22 de state membre NATO sunt şi membre UE). Interacţiunea şi cooperarea dintre cei doi parteneri trebuie să fie cât mai strâns corelată cu evoluţiile în plan internaţional, adaptabilitatea şi răspunsul rapid la situaţii de criză fiind esenţiale pentru managementul acestora, dar şi pentru menţinerea credibilităţii.

Situaţiile de criză presupun de multe ori implicarea în plan operaţional, iar NATO şi UE sunt angajate în diferite teatre în vederea asigurării stabilităţii şi securităţii şi susținerii a unor procese de transformare internă care să permită ancorarea diferitelor state sau regiuni afectate pe un traseu predictibil şi democratic (Afganistan). Implicarea este însă mai amplă, nefiind limitată doar la misiuni şi operaţii, uneori fiind utilizate cartiere generale, birouri de legătură, delegaţii, funcţie de context. Spre exemplu NATO şi UE sprijină transformările interne din Ucraina, Georgia, sau Balcanii de Vest, prin mijloace proprii specifice fiecărei organizaţii, de aici şi importanţa complementarităţii. Combaterea terorismului, proliferării armelor de distrugere în masă sau a traficului de persoane, ilustrează potenţialul deosebit de colaborare dintre cele două organizaţii.

De asemenea, în 2016 cele două organizaţii şi-au intensificat cooperarea în planul securităţii maritime, un exemplu fiind iniţierea de către NATO în debutul lunii martie 2016 a unei activităţi de sprijinire a UE în gestionarea crizei refugiaţilor şi migranţilor, aflată în derulare în Marea Egee. NATO şi FRONTEX (Agenţia europeană pentru frontiere şi garda de coastă)  cooperează activ în regiune, acesta constituind un alt exemplu de dezvoltare a relaţiilor dintre cele două organizaţii.  Totodată, NATO şi UE au cooperat de-a lungul timpului şi la combaterea pirateriei în Cornul Africii, prin intermediul operaţiilor Ocean Shield, respectiv Atalanta (derulată sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună/PSAC a UE).

În 2016 s-au consemnat şi alte progrese notabile în aprofundarea relaţiilor, în februarie 2016 fiind semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability (NCIRC)), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union (CERT-EU)), iar în martie au fost parafate aranjamentele la nivel operaţional şi tactic între NATO (Comandamentul maritim/MARCOM) şi FRONTEX.

Tendinţa ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varşovia (8-9 iulie 2016), prilej cu care conducerile celor două organizaţii au semnat o Declaraţie comună NATO-UE menită să impulsioneze parteneriatul strategic, prin concentrarea obţinerii de rezultate în 7 domenii importante precum: combaterea ameninţărilor hibride inclusiv întărirea rezilienţei statelor membre, cooperarea în plan operaţional inclusiv în domeniul maritim şi în privinţa fenomenului migraţiei, securitatea şi apărarea cibernetică, capacităţile din domeniul apărării, industria de apărare şi cercetarea în acest sector, exerciţii, construirea capacităţilor în state terţe în special din vecinătatea Estică şi Sudică.

 Cadrul de cooperare

NATO şi UE au dezvoltat parteneriatul strategic pe baza principiilor politice înscrise în Declarația NATO-UE din 16 decembrie 2002 asupra Politicii Europene de Securitate şi Apărare (ESDP): consultări reciproce, respectarea egalităţii, autonomiei decizionale şi intereselor statelor membre, dezvoltarea coerentă, transparentă şi în spiritul susţinerii reciproce a capabilităţilor militare. Aceste principii au devenit operaționale prin adoptarea pachetului „Berlin Plus” din 2003 care a stabilit cadrul de cooperare între cele două organizaţii în probleme de managementul crizelor: în situaţia în care NATO decide să nu se implice într-o anumită operaţiune, Uniunea Europeană poate face acest lucru în condiţiile în care NATO îi pune la dispoziţie propriile resurse şi capabilităţi şi o susţine prin aranjamente privind comanda şi acordarea de asistenţă în planificarea operaţională. În timp UE şi-a dezvoltat şi propria capacitate de a gestiona crize, sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC). În baza PSAC, UE desfăşoară în prezent numeroase misiuni civile şi operaţii militare. În unele cazuri (Afganistan, Kosovo), NATO şi UE sunt implicate în acelaşi teatru însă pe paliere diferite, în altele implicarea aparţinând doar uneia dintre organizaţii (Mali, Niger, Somalia etc.) funcţie de propriile decizii şi interese.

Noul Concept Strategic, adoptat la summit-ul de la Lisabona (2010), a recunoscut UE ca partener esențial al NATO pentru asigurarea securității euro-atlantice. De asemenea, în Strategia Globală a UE (EU Global Strategy), adoptată în iunie 2016 de Consiliul European, NATO figurează proeminent, fiind recunoscut rolul său de partener privilegiat şi evidenţiată determinarea Uniunii de a continua aprofundarea relaţiilor cu Alianţa.

La Summit-ul de la Varşovia din 8-9 iulie 2016, liderii NATO şi UE au semnat o Declaraţie Comună care conţine 7 domenii de interes, cele două organizaţii propunându-şi să urmărească o concretizare a acestora şi să confere şi mai multă substanţă parteneriatului.

 Octombrie 2016

Pentru mai multe detalii accesati: 

http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_49217.htm

 

 

 

 

Întrevederea secretarului de stat George Ciamba cu asistenți ai secretarului general al NATO

22.02.2017

Alături de întâlnirea cu secretarul general adjunct, programul vizitei la sediul NATO a secretarului de stat pentru…

Întrevederea secretarului de stat George Ciamba cu adjunctul secretarului general al NATO Rose Gottemoeller

22.02.2017

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euro-atlantic, George Ciamba, a întreprins, în…

Vizita la NATO a secretarului de stat George Ciamba

21.02.2017

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euro-atlantic, George Ciamba, se va deplasa, în…