România în NATO

Balcanii

Implicarea Alianţei în Balcani este parte a eforturilor comunităţii internaţionale de a contribui la asigurarea stabilităţii şi securităţii regiunii. Ea cunoaşte două dimensiuni: în primul rând, una este politică, reflectând sprijinul aliaţilor pentru integrarea în structurile europene şi euro-atlantice a tuturor statelor din regiune şi pentru transformarea acestor state din consumatori în furnizori de securitate. A doua dimensiune este operaţională, prin intermediul misiunilor şi operaţiunilor pe care NATO le desfăşoară în regiune.

România este unul din aliaţii care participă activ la eforturile NATO în Balcani. Acţiunile aliate se află în concordanţă cu politica României, care ia în considerare implicaţiile regionale ale problemelor din Balcani.

Implicarea politică a NATO în Balcani

Alianţa dispune de mai multe instrumente pentru promovarea obiectivelor sale în Balcani, legate în principal de asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiune, precum şi de avansarea statelor din zonă pe calea integrării europene şi euro-atlantice, inclusiv prin consolidarea reformelor interne. Dintre acestea, pot fi amintite instrumentele aflate sub egida Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) şi a Parteneriatului pentru Pace (PfP),  precum şi activităţile din cadrul structurii informale SEEGROUP - South East Europe Security Cooperation Steering Group . De asemenea, în vederea promovării obiectivelor menţionate mai sus, Alianţa sprijină şi activitatea altor foruri, precum Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP,  preşedinţia acestuia fiind exercitată de România în perioada iunie 2013 - iunie 2014) şi Consiliul de Cooperare Regională (Regional Cooperation Council).

La Summit-ul de la Riga (2006), Alianţa a luat o decizie de importanţă deosebită pentru întărirea securităţii şi stabilităţii în Balcani prin invitarea în EAPC a Bosniei şi Herţegovina, Muntenegrului şi Serbiei. S-au creat astfel bazele pentru consolidarea dialogului politic între statele din regiune, cu influenţă benefică asupra stabilităţii regionale.

Aceste mecanisme au fost dezvoltate, pe baza interesului acestor state de a aprofunda cooperarea cu Alianţa Nord-Atlantică, astfel încât la Summit-ul de la Bucureşti (2008) s-a decis acordarea Dialogului Intensificat Muntenegrului şi Bosniei şi Herţegovinei (BiH), exprimându-se totodată disponibilitatea Alianţei de a-şi aprofunda cooperarea cu Serbia, in special prin PfP, inclusiv de a evalua demararea şi cu aceasta a Dialogului Intensificat, la cererea Belgradului. Ulterior, Muntenegru (decembrie 2009) şi BiH (aprilie 2010) au fost invitate să participe la procesul MAP, aceasta din urmă cu condiţia să soluţioneze problema proprietăţilor din domeniul apărării. România a sprijinit aceste decizii, din postura sa de participant activ la realizarea obiectivelor Alianţei în Balcani. România a susţinut, de asemenea, invitarea de aderare la Alianţă a Albaniei, Croaţiei și Muntenegrului, precum şi a Republicii Macedonia - deşi pentru aceasta procesul a fost amânat până după reglementarea disputei privind numele ţării.  Summit-ul NATO de la Varșovia (2016) a reiterat angajamentul deplin al Alianței față de securitatea și stabilitatea regiunii, precum și sprijinul NATO pentru aspiraţiile euro-atlantice ale statelor candidate din Balcanii de Vest.

Dimensiunea operaţională a NATO în Balcani

În ceea ce privește dimensiunea operațională a NATO în Balcani, alături de KFOR, NATO este prezent în Balcanii de Vest prin Cartierul General (HQ NATO) de la Sarajevo, precum şi cu Birourile de Legătură Militară de la Skopje şi Belgrad. Scopul  misiunilor NATO din Macedonia şi BiH este de a asista şi sprijini guvernele locale în reforma apărării şi în alte activităţi legate de pregătirea statelor respective pentru aderarea la NATO, prin implementarea mecanismelor de dialog şi cooperare convenite.

Biroul de Legătură Militară de la Belgrad are ca misiune primară asigurarea legăturii Alianţei cu Armata Serbiei, în primul rând pentru aspectele practice ale implementării Acordului de Tranzit semnat de NATO cu Serbia. Alte sarcini ale acestui Birou de Legătură Militară sunt facilitarea implementării programului PfP al Serbiei, sprijinirea Grupului Serbia/NATO de Reformă a Apărării (structură care asistă autorităţile sârbe în modernizarea armatei naţionale), asistarea activităţilor NATO de diplomaţie publică în regiune. 

 

Martie 2017

Celebrarea Zilei NATO în România

02.04.2017

Ministerul Afacerilor Externe salută marcarea, la 2 aprilie 2017, a Zilei Alianţei Nord-Atlantice (NATO) în…

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a participat la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO

31.03.2017

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a participat, la 31 martie 2017, la lucrările reuniunii ministeriale a…

Participarea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO

30.03.2017

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, va participa mâine, 31 martie 2017, la Bruxelles, la reuniunea…